La Curtea de Arges, Bucuresti si Corbi
se desfasoara Festivalul „Nopti de poezie”
* Cristian Sabau
In perioada 8-14 iulie 2009 la Curtea de Arges, Bucuresti si Corbi se vor desfasura evenimentele Festivalului „Noptile de Poezie de la Curtea de Arges”. Peste 40 de poeti reprezentand 4 continente vor face cunoscuta poezia lor, poezia tarilor lor vor face un schimb util de impresii, vor lua pulsul si vor evalua starea poeziei lumii. Dar mai mult decat orice se vor cunoaste, vor lega prietenii, poate se vor pune chiar si bazele unor familii poetice prin casatorii cum s-a intamplat cu participantii la editia trecuta poetul britanic Peter Waugh si poeta libaneza Hanane Aad. Ca de obicei pentru creatiile cele mai apreciate de juriul festivalului vor fi decernate si premii: Premiul „Valahia” pentru traduceri din literatura romana, Premiul international pentru ARTE, Premiul Balcanic pentru Poezie, Marele premiu European pentru Poezie, Marele Premiu National pentru literatura romana (care de exemplu la editia a X-a, 2006 a fost primit de catre acad. Eugen Simion, prezent la festival).Printre poetii care si-au confirmat participarea intalnim semnaturi importante ale artei poetice de la inceputul mileniului III. Mentionam cateva nume: Zviad Ratiani (Georgia), Niki Marangou (Cipru), Martin Alexander (Hong Kong), Cecilia Alvarez Gonzalez (Spania), Triin Soomets (Estonia), Rita Dahl (Finlanda), Flor Aguilera Garcia (Mexic), Omar Garcia Obregon (Cuba - Anglia), Shirley Lee (Korea de Sud), Kaissar Afif (Liban-Mexic), Alexandru Cetateanu (Canada), Nabila Zubair (Yemen), Azzam Alksiri (Siria), Serena Caramitti (Italia), Odveig Klyve (Norvegia), Abdul Hadi Sadoun (Irak-Spania), Isam Alsadi (Iordania), Taha Adnan (Maroc - Belgia), Monia Boulila (Tunisia), Chrisoula Demetrakakis (Grecia), Tadeusz Dobrowski (Polonia), Matthias Bronisch (Germania), Mehri Shahhoseini (Iran), Slave Ghiorghio Dimoski (Macedonia), Radojic Viktor (Serbia). Asadar se sconteaza pe prezenta unor poeti reprezentand scoli de poezie cu traditie de la cea extrem-orientala, araba si persana, nord-europeana, germana, balcanica, neo-latina. Lor li se vor alatura poetii romani Robert serban Doina Uricariu, Lana Valeria Dumitru, Carolina Ilica, Valentin Talpalaru, Dumitru M. Ion si poeta din Arges Conita Lena. Dar si Alex. Cetateanu care desi traitor in Canada scrie poezie foarte romaneasca…Ca de obicei recitalurile de poezie de la Bucuresti (la sediul USR, sala cu oglinzi, joi ora 13.00) si de la Curtea de Arges (vineri si sambata la Muzeul Municipal si Casa de Cultura „George Toparceanu”) vor fi completate de manifestari muzicale si expozitii de arta plastica, mai precis de un recital de lieduri sustinut de Rita Dahl si de o expozitie de pictura si grafica a artistului Lucian Cioata. Despre tinuta artistica si importanta culturala a festivalului argesean am retinut cuvantul de multumire adresat de Martha Canfield (vicepresedinte a fundatiei Pier Paolo Pasolini a carei presedinte este Dacia Maraini) prezenta la „Noptile” argesene din 2006: „Multumesc din suflet organizatorilor festivalului pentru ca am fost invitata la o manifestare de o tinuta poetica atat de inalta. Am intalnit aici poeti de o mare valoare, care scriu o poezie ce poate marca cultura lumii. Poeti din tari diferite care demonstreaza ca impreuna se poate crea si vietui, ca pacea este posibila. Poeti care prin creatiile lor poetice contribuie mai mult decat politicienii si guvernele, la buna intelegere. Contribuie la pacea lumii uneori fiind obligati - din pacate - sa adopte alte atitudini decat ale guvernelor propriilor lor tari…”Ar fi important sa amintim unul dintre mesajele poetei Carolina Ilica, directorul artistic al festivalului adresat participantilor la editia a X-a (reluandu-i cu exactitate cuvintele): „Este o mare multumire sa demonstram faptul ca initiativa privata in cultura poate aduce rezultate foarte bune. Unii spuneau ca este imposibil, dar prin acest festival noi demonstram de 10 ani ca se poate. Ne bucuram sa auzim de fiecare data, intre impresiile invitatilor straini la plecare cateva lucruri care aproape au devenit refrene: Ce tara frumoasa aveti! Ce oameni primitori sunt romanii! Ce fete frumoase sunt in Romania! si ceea ce ne bucura cel mai mult, Ce buna poezie scriu poetii romani, si ce bogatie de poeti aveti. De aceea asa cum ne straduim sa aducem poeti straini valorosi la fel procedam si cu selectia poetilor romani care reprezinta toate zonele tarii. Speram sa putem face o antologie a antologiilor, o selectie a selectiilor poate de Poeti romani participanti la Festival, Poeti din Europa sau alt tip de selectie in asa fel incat sa oferim cititorilor romani posibilitatea de a constata prin comparatie ca poezia romaneasca nu e cu nimic mai prejos decat poezia altor tari. Ba dimpotriva, am convingerea ca este o poezie de o inalta valoare.” Cum in fiecare an Festivalul International de Poezie de la Curtea de Arges a constituit o oaza a sensibilitatii si inteligentei, sper ca aceasta editie sa repete performantele poetice si umane ale editiilor care au intrat in istorie. Performante de solidaritate poetica si rezistenta intelectuala la tampeniile unor politicieni ignoranti, refractari la frumos si opaci la orice licarire de sensibilitate. Daca la 10, la 11 si la 12 ani festivalul noptilor poetice argesene s-a „descurcat” reusind sa se mentina intr-un „Top 10” al marilor festivaluri de poezie ale lumii, cunoscand „determinarea” organizatorilor, poetii Carolina Ilica si Dumitru M. Ion, nu vad de ce n-ar izbandi si la editia 2009. Asa, in ciuda faptului ca este editia cu numarul 13, ca se tine in conditii de criza si - practic - fara sustinere din bani publici, cheltuiti cu initiative culturale mediocre…
-------------------------------------
Festivalul ,,Nopti de poezie"
de la Curtea de Arges si-a desemnat laureatii
Cristian Sabau,
17-07-2009
Dupa aproape o saptamana de poezie timp care celor mai multi li s-a parut foarte scurt, Juriul festivalului format din poeta Carolina Ilica si criticii Ovidiu Ghidirmic si Liviu Papuc a hotarat care dintre poetii prezenti a impresionat in mai mare masura publicul si critica. Participantii laureati si premiile editiei a XIII-a sunt: »Premiul „Valahia” pentru traduceri din literatura romana – Mariana Bronisch-Lung (banateanca, nascuta in Caransebes si reprezentand Germania), »Premiul international „Orient-Occident” pentru ARTE – Paula Barbu (artist plastic si fashion-designer), »Marele premiu European pentru Poezie – Slave Ghiorghio Dimovski (Macedonia) »Marele Premiu National pentru literatura romana - Doina Uricariu (pentru totalitatea operei care cuprinde o varietate bogata de genuri de la teorie si critica pina la traduceri). »Marele premiu international pentru poezie – Martin Alexander (nascut in Libia, educat in Anglia, reprezentand Hong Kong)Au fost primiti doi noi membri ai academiei internationale Orient-Occident: regizorul Sergiu Nicolaescu si poetul Kaissar Afif (Liban-Mexic). La editia a XIII-a nu a fost decernat Premiul Balcanic pentru Poezie. Pana s-a ajuns la aceasta formatie a castigatorilor au mai fost nominalizati pentru premii: Niki Marangou (Cipru), Omar Garcia Obregon (Cuba - Anglia), Isam Alsadi (Iordania) si finlandeza Rita Dahl. Printre poetii care au impresionat (in afara laureatilor si nominalzatilor) la aceasta editie s-au numarat figuri importante ale artei poetice de la inceputul mileniului III. Mentionam cateva nume: georgianul Zviad Ratiani (Georgia), important traducator din poezie contemporana germana, austriaca si engleza, Niki Marangou (Cipru), care are deja o carte tradusa in romaneste (”De la Famagusta la Viena”), mexicanca Flor Aguilera Garcia, mai mult de 5 ani ziarista la Amnesty International (pana cand i-a fost devalizat apartamentul de binevoitori) si specialista in arta calatoriei, Abdul Hadi Sadoun (Irak-Spania), legat de Romania pentru ca un frate dintre cei 11 pe care ii are locuieste (si lucreaza) de mai bine de 10 ani in Bucuresti, Taha Adnan (Maroc - Belgia), tunisianca Monia Boulila - ambasadoare universala a pacii, foarte tanarul poet polonez Tadeusz Dabrowski (Polonia), deja cunoscut la importante festivaluri de poezie, iraniana Mehri Shahhoseini, dar si poeta si regizoarea norvegiana Odveig Klyve nu tocmai blonda cum era de asteptat pentru o nordica si suspendata (dupa titlul volumului sau undeva) „Intre Luna si Pamant” Pe langa poezie a fost aplaudata si vocea poetei finlandeze Rita Dahl cu nuante metalizate (foarte buna pentru un repertoriu wagnerian), luptatoare pentru drepturile femeilor africane si asiatice si traducatoare din mai multe limbi. Un aport apreciabil in intelegerea dintre poetii lumii reuniti la Curtea de Arges Bucuresti si Corbi a avut amarasteanul canadian Alexandru Cetateanu (amarastean in sensul ca e nascut in Amarasti - Valcea), inginer care a fugit prin Italia (la a doua incercare) in Canada unde scrie poezie foarte romaneasca, si care chiar daca n-a tradus precum Catinca Ralea a oferit continuu o nuanta de umor. Chiar si poeta pitesteanca Conita Lena, desi n-a fost prezenta in antologie prin cele mai reprezentative poeme ale sale (ca traducator imi fac autocritica), a starnit interesul poetilor straini prezenti care i-au apreciat poezia. O prima impresie am retinut din partea poetei din Tunisia, Monia Boulila, membra a uniunii internationale „Poetii pentru Pace” si ambasadoare universala a pacii: „Nu stiu ce inseamna Romania pentru voi romanii dar pentru mine Romania inseamna Eminescu. Eu am aflat multe despre Romania citindu-l pe Eminescu. Am incercat chiar sa-mi imaginez viata pe care a dus-o... la cererea unui coleg care a scris o piesa despre Eminescu am scris textele a 7 cantece care au fost integrate in spectacolul de teatru. Trebuie sa spun ca spectacolul a avut succes”. Chiar, daca pentru o poeta din Tunisia Romania inseamna Eminescu, pentru noi ce-o mai fi insemnand oare? Sau ce mai inseamna poetul Eminescu, care a sedus o tunisianca, pentru romanii de azi? „A fost o placere sa va intalnesc la noptile de poezie, sa schimbam idei despre poezie, literatura, viata, OM si OMENIRE. Am fost la multe festivaluri darnicaieri nu mi-am facut prieteni atat de repede ca acum. N-o sa va uit niciodata, cum n-o sa uit niciodata noptile pe care le-am petrecut impreuna” ne-a scris deja, Isam Alsadi.Merita pe deplin lauda cronicarului locuitorii comunei Corbi care, in frunte cu primarul Mihai Ungurenus, le-au oferit poetilor prezenti la festival o mostra de spiritualitate romaneasca traditionala dar si o proba a celebrei ospitalitati a locuitorilor din satele romanesti de sub munte. Dupa cum mi-au declarat cativa dintre poetii straini vizita la Corbi cu spectacolul de folclor (dar si cu recitalul culinar argesean - inclusiv vinul si tuica) a fost partea de festival care i-a impresionat cel mai mult pe oaspetii festivalului argesean. Cum speram, oaza sensibilitatii si inteligentei poetice, chiar daca mai innorata si mai furtunoasa in acest an s-a pastrat si in aceasta editie iar performantele poetice au fost demne de retinut. Asa, in ciuda faptului ca este editia cu numarul 13, ca s-a tinut in conditii de criza adanca si - practic - fara sustinere din bani publici, cheltuiti cu initiative culturale mediocre, pe reviste ciudate…
Dupa aproape o saptamana de poezie timp care celor mai multi li s-a parut foarte scurt, Juriul festivalului format din poeta Carolina Ilica si criticii Ovidiu Ghidirmic si Liviu Papuc a hotarat care dintre poetii prezenti a impresionat in mai mare masura publicul si critica. Participantii laureati si premiile editiei a XIII-a sunt: »Premiul „Valahia” pentru traduceri din literatura romana – Mariana Bronisch-Lung (banateanca, nascuta in Caransebes si reprezentand Germania), »Premiul international „Orient-Occident” pentru ARTE – Paula Barbu (artist plastic si fashion-designer), »Marele premiu European pentru Poezie – Slave Ghiorghio Dimovski (Macedonia) »Marele Premiu National pentru literatura romana - Doina Uricariu (pentru totalitatea operei care cuprinde o varietate bogata de genuri de la teorie si critica pina la traduceri). »Marele premiu international pentru poezie – Martin Alexander (nascut in Libia, educat in Anglia, reprezentand Hong Kong)Au fost primiti doi noi membri ai academiei internationale Orient-Occident: regizorul Sergiu Nicolaescu si poetul Kaissar Afif (Liban-Mexic). La editia a XIII-a nu a fost decernat Premiul Balcanic pentru Poezie. Pana s-a ajuns la aceasta formatie a castigatorilor au mai fost nominalizati pentru premii: Niki Marangou (Cipru), Omar Garcia Obregon (Cuba - Anglia), Isam Alsadi (Iordania) si finlandeza Rita Dahl. Printre poetii care au impresionat (in afara laureatilor si nominalzatilor) la aceasta editie s-au numarat figuri importante ale artei poetice de la inceputul mileniului III. Mentionam cateva nume: georgianul Zviad Ratiani (Georgia), important traducator din poezie contemporana germana, austriaca si engleza, Niki Marangou (Cipru), care are deja o carte tradusa in romaneste (”De la Famagusta la Viena”), mexicanca Flor Aguilera Garcia, mai mult de 5 ani ziarista la Amnesty International (pana cand i-a fost devalizat apartamentul de binevoitori) si specialista in arta calatoriei, Abdul Hadi Sadoun (Irak-Spania), legat de Romania pentru ca un frate dintre cei 11 pe care ii are locuieste (si lucreaza) de mai bine de 10 ani in Bucuresti, Taha Adnan (Maroc - Belgia), tunisianca Monia Boulila - ambasadoare universala a pacii, foarte tanarul poet polonez Tadeusz Dabrowski (Polonia), deja cunoscut la importante festivaluri de poezie, iraniana Mehri Shahhoseini, dar si poeta si regizoarea norvegiana Odveig Klyve nu tocmai blonda cum era de asteptat pentru o nordica si suspendata (dupa titlul volumului sau undeva) „Intre Luna si Pamant” Pe langa poezie a fost aplaudata si vocea poetei finlandeze Rita Dahl cu nuante metalizate (foarte buna pentru un repertoriu wagnerian), luptatoare pentru drepturile femeilor africane si asiatice si traducatoare din mai multe limbi. Un aport apreciabil in intelegerea dintre poetii lumii reuniti la Curtea de Arges Bucuresti si Corbi a avut amarasteanul canadian Alexandru Cetateanu (amarastean in sensul ca e nascut in Amarasti - Valcea), inginer care a fugit prin Italia (la a doua incercare) in Canada unde scrie poezie foarte romaneasca, si care chiar daca n-a tradus precum Catinca Ralea a oferit continuu o nuanta de umor. Chiar si poeta pitesteanca Conita Lena, desi n-a fost prezenta in antologie prin cele mai reprezentative poeme ale sale (ca traducator imi fac autocritica), a starnit interesul poetilor straini prezenti care i-au apreciat poezia. O prima impresie am retinut din partea poetei din Tunisia, Monia Boulila, membra a uniunii internationale „Poetii pentru Pace” si ambasadoare universala a pacii: „Nu stiu ce inseamna Romania pentru voi romanii dar pentru mine Romania inseamna Eminescu. Eu am aflat multe despre Romania citindu-l pe Eminescu. Am incercat chiar sa-mi imaginez viata pe care a dus-o... la cererea unui coleg care a scris o piesa despre Eminescu am scris textele a 7 cantece care au fost integrate in spectacolul de teatru. Trebuie sa spun ca spectacolul a avut succes”. Chiar, daca pentru o poeta din Tunisia Romania inseamna Eminescu, pentru noi ce-o mai fi insemnand oare? Sau ce mai inseamna poetul Eminescu, care a sedus o tunisianca, pentru romanii de azi? „A fost o placere sa va intalnesc la noptile de poezie, sa schimbam idei despre poezie, literatura, viata, OM si OMENIRE. Am fost la multe festivaluri darnicaieri nu mi-am facut prieteni atat de repede ca acum. N-o sa va uit niciodata, cum n-o sa uit niciodata noptile pe care le-am petrecut impreuna” ne-a scris deja, Isam Alsadi.Merita pe deplin lauda cronicarului locuitorii comunei Corbi care, in frunte cu primarul Mihai Ungurenus, le-au oferit poetilor prezenti la festival o mostra de spiritualitate romaneasca traditionala dar si o proba a celebrei ospitalitati a locuitorilor din satele romanesti de sub munte. Dupa cum mi-au declarat cativa dintre poetii straini vizita la Corbi cu spectacolul de folclor (dar si cu recitalul culinar argesean - inclusiv vinul si tuica) a fost partea de festival care i-a impresionat cel mai mult pe oaspetii festivalului argesean. Cum speram, oaza sensibilitatii si inteligentei poetice, chiar daca mai innorata si mai furtunoasa in acest an s-a pastrat si in aceasta editie iar performantele poetice au fost demne de retinut. Asa, in ciuda faptului ca este editia cu numarul 13, ca s-a tinut in conditii de criza adanca si - practic - fara sustinere din bani publici, cheltuiti cu initiative culturale mediocre, pe reviste ciudate…
Cristian Sabau, 17-07-2009
